Introducere
Luxemburg, o țară mică, dar dinamică din punct de vedere economic, situată în inima Europei, este cunoscută pentru mediul său de afaceri favorabil și pentru sectorul financiar robust. Pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în Luxemburg, înțelegerea normelor și reglementărilor care reglementează impozitarea este esențială.
Reguli de impozitare pentru societățile de capital luxemburgheze
Normele fiscale luxemburgheze privind impozitarea societăților de capital (Sàrl sau societate cu răspundere limitată, société anonyme sau societate pe acțiuni), inclusiv a societăților comerciale și a entităților similare, le reflectă în mare măsură pe cele care se aplică întreprinderilor individuale și parteneriatelor. Cu toate acestea, există anumite particularități specifice societăților de capital care necesită o privire mai atentă.
Recunoașterea tranzacțiilor cu acționarii
În cazul întreprinderilor individuale, legislația fiscală luxemburgheză definește diferite tipuri de tranzacții pe care un proprietar de întreprindere le poate efectua cu propria întreprindere. Aceste tranzacții includ tragerea unui salariu, efectuarea de retrageri private sau transferul de bunuri imobiliare către întreprindere, ceea ce duce la o contribuție suplimentară.
Societățile de capital, pe de altă parte, au o identitate juridică și fiscală distinctă, tratând acționarii ca pe niște entități separate cu care pot încheia contracte, la fel ca și cu terțe părți. În consecință, salariile plătite de societate acționarilor săi pentru activitatea lor în cadrul societății sunt considerate salarii obișnuite, iar vânzarea de bunuri imobiliare de la un acționar către societate rămâne o vânzare de bună credință.
Distincția între cheltuielile generatoare de venit și cheltuielile de utilizare a venitului
La fel ca în cazul întreprinderilor individuale și al societăților de persoane, societățile de capital trebuie să facă distincția între cheltuielile efectuate pentru a genera profituri (cheltuieli deductibile) și cheltuielile care constituie utilizarea veniturilor (cheltuieli nedeductibile).
Această distincție se aplică, de asemenea, cheltuielilor și veniturilor legate de tranzacțiile cu acționarii, care trebuie să fie legate exclusiv de activitățile societății pentru a influența pozitiv sau negativ profiturile societății.
Există două scenarii care apar atunci când profitul contabil al unei societăți este fie diminuat, fie umflat în mod artificial din cauza tranzacțiilor cu acționarii:
Distribuțiile ascunse ale profiturilor
Atunci când un acționar primește direct sau indirect beneficii de la societate pe care nu le-ar fi primit dacă nu ar fi fost acționar, societatea suferă fie o pierdere de venituri potențiale, fie o scădere a valorii sale nete. În astfel de cazuri, tranzacția reală este înlocuită cu ceea ce s-ar fi întâmplat dacă acționarul ar fi fost o terță parte. În acest caz, se consideră că societatea a distribuit un dividend nedeclarat egal cu avantajul anormal acordat acționarului.
Contribuții de capital ascunse
În cazul în care unul dintre acționari permite societății să obțină un profit pe care altfel nu l-ar fi obținut în tranzacțiile cu terți (de exemplu, renunțarea la o datorie, transferul unui activ la un preț sub valoarea de piață), profitul contabil trebuie redus cu avantajul obținut în mod anormal. Acest avantaj este tratat ca o contribuție suplimentară de capital pentru societate.
Venituri din exploatare
În anumite condiții, câștigurile de capital semnificative din participații pot fi scutite de impozit în Luxemburg. Acest regim, cunoscut sub numele de regim “mamă-filială” (utilizat și în cadrul regimului SOPARFI:“Société de Participation Financière“, holdingul luxemburghez), are ca scop eliminarea dublei impozitări economice a dividendelor, care ar avea loc atât la nivelul filialei, cât și la cel al societății-mamă.
În mod similar, câștigurile de capital realizate din vânzarea de acțiuni corporative, care sunt în general impozabile, pot fi scutite în anumite condiții.
Impozitarea dividendelor
Tratamentul fiscal al dividendelor în Luxemburg este variabil și poate fi clasificat în trei scenarii principale:
Scutirea integrală a dividendelor
Dividendele primite de o societate pot fi scutite în totalitate dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
- Societatea-mamă trebuie să fie o societate de capital rezidentă sau un sediu permanent cu sediul în Luxemburg al unei societăți de capital rezidente într-o țară convențională.
- Filiala trebuie să fie o participație eligibilă, ceea ce înseamnă că este fie o societate de capital rezidentă pe deplin impozabilă, fie o societate din Uniunea Europeană care intră sub incidența directivei mamă-filială, fie o societate de capital stabilită într-o jurisdicție a unei țări terțe care face obiectul unui tratat sau al unei țări terțe care nu face obiectul unui tratat și care este supusă unei impozitări comparabile cu cea din Luxemburg (considerată comparabilă dacă rata efectivă de impozitare este de cel puțin 10,5%, conform practicii administrative, adică jumătate din rata impozitului pe profit).
- Participația trebuie să reprezinte cel puțin 10% din capitalul social al filialei. Cu toate acestea, acest prag de 10% nu este necesar în cazul în care costul de achiziție al participației este de cel puțin 1,2 milioane de euro.
- Scutirea se acordă atâta timp cât societatea-mamă deține sau se angajează să dețină participația în mod continuu pentru o perioadă de 12 luni, iar procentul rămâne intact pe parcursul acestei perioade.
- Veniturile generate de participații trebuie să constea în dividende sau produse similare (venituri din lichidare).
Scutire parțială de 50% din dividendele brute
În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile pentru o scutire totală, fie din cauza lipsei procentului necesar de participare, fie din cauza nerespectării cerinței de deținere de 12 luni, dividendele pot beneficia de o scutire parțială egală cu 50% din valoarea brută a dividendelor. Această scutire este condiționată de îndeplinirea tuturor celorlalte condiții pentru o scutire completă. Prin urmare, dividendele trebuie să provină dintr-o participare eligibilă.
Impozitarea integrală a dividendelor
Dividendele care nu se califică pentru scutire totală sau parțială sunt supuse impozitării integrale. Un exemplu de acest scenariu este reprezentat de dividendele plătite de participații neeligibile, cum ar fi societățile stabilite în paradisuri fiscale.
Impozitarea câștigurilor de capital
Pentru a beneficia de scutire, trebuie îndeplinite anumite condiții:
- Atât societatea-mamă, cât și filiala trebuie să îndeplinească aceleași condiții ca și cele pentru primirea de dividende complet scutite de impozit, cu excepția faptului că societatea-mamă trebuie să dețină cel puțin 10% din capitalul social al filialei sau să fi achiziționat filiala la un cost de achiziție de cel puțin 6 milioane de euro.
- Scutirea se acordă cu condiția ca societatea-mamă să dețină sau să se angajeze să dețină o participație semnificativă pentru o perioadă de cel puțin 12 luni. În cazul în care societatea își cedează participația în etape, este suficientă respectarea cerinței privind perioada de deținere a unei participații de 10% sau a 6 milioane de euro.
Câștiguri de capital impozabile în mod excepțional
În anumite cazuri, câștigurile de capital care, în caz contrar, ar îndeplini toate condițiile de scutire, pot fi totuși supuse impozitării. O astfel de situație apare atunci când au existat cheltuieli excesive suportate înainte de vânzare, care au redus baza de impozitare în trecut sau au dus la reportarea pierderilor pentru societate. În astfel de cazuri, legiuitorul va supune câștigul de capital la impozitare până la valoarea cheltuielilor excesive suportate în trecut.
Regimul de profit consolidat: Integrarea fiscală
Integrarea sau consolidarea fiscală este un regim fiscal în care o filială a unei societăți-mamă este tratată ca un simplu sediu permanent, permițând compensarea profiturilor și a pierderilor între cele două entități, chiar dacă acestea sunt contribuabili diferiți.
Condițiile pentru acest regim sunt următoarele:
- Societatea care consolidează trebuie să fie o societate de capital rezidentă sau un sediu permanent cu sediul în Luxemburg al unei societăți de capital nerezidente care se supune unui regim fiscal comparabil cu sistemul luxemburghez.
- Toate societățile care urmează să fie consolidate trebuie să fie societăți de capital rezidente pe deplin impozabile (deținerea indirectă a societăților de capital rezidente pe deplin impozabile prin intermediul unor entități transparente păstrează eligibilitatea pentru integrarea fiscală). Consolidarea fiscală internațională nu este posibilă.
- Societatea care consolidează trebuie să dețină cel puțin 95% din capitalul social al filialei. Acest prag poate fi redus la 75%, sub rezerva avizului pozitiv al ministrului de finanțe. Participarea trebuie, de asemenea, să fie recunoscută ca fiind deosebit de favorabilă pentru dezvoltarea economică a țării.
- Societățile care urmează să fie consolidate trebuie să depună o cerere la autoritățile fiscale. Aprobarea se acordă pentru o perioadă minimă de 5 ani, iar efectele consolidării se aplică numai de la data aprobării.
Cheltuieli de exploatare
Deductibilitatea remunerației directorilor executivi
Remunerația plătită directorilor pentru atribuțiile lor de conducere zilnică constituie salarii deductibile, chiar dacă directorul este și acționar al societății. Alte plăți efectuate în favoarea directorilor, denumite “tantièmes”, nu sunt deductibile din baza impozabilă a societății.
Deductibilitatea taxelor financiare
Plăți de dobânzi
Plățile de dobânzi efectuate de societățile de capital pentru împrumuturile pe care le-au contractat sunt, în general, deductibile din baza lor impozabilă. Deductibilitatea este automată, indiferent de statutul creditorului (dobânda plătită unei bănci creditoare este deductibilă, la fel ca și dobânzile plătite în conturile curente ale acționarilor) sau de statutul fiscal al acestuia (deducerea se aplică indiferent dacă dobânda este plătită unei persoane impozabile sau neimpozabile).
Cu toate acestea, un acționar poate fi tentat să finanțeze societatea prin acordarea de împrumuturi cu dobândă în loc de aporturi de capital. Acest lucru permite acționarului să primească o remunerație sub formă de dobândă deductibilă pentru societate, în loc de dividende nedeductibile. În cazul în care acționarul, prin intermediul împrumutului acordat, primește beneficii pe care nu le-ar fi obținut în mod obișnuit dacă nu ar fi fost acționari, plățile de dobândă pot fi reclasificate ca distribuiri de dividende ascunse.
Autoritățile fiscale vor examina cu atenție ratele excesiv de ridicate ale dobânzilor, reclasificând orice rată a dobânzii care depășește ceea ce ar fi cerut o terță parte în aceeași situație ca fiind un dividend ascuns. În mod similar, îndatorarea excesivă a societăților de capital poate face obiectul unei examinări amănunțite (consecințele unei subcapitalizări implică reclasificarea fondurilor împrumutate drept capitaluri proprii și desemnarea dobânzilor plătite pentru suma excedentară a împrumutului drept dividende ascunse).
Ca regulă generală, un raport datorii/capitaluri proprii de 15 la 85 (15: capitaluri proprii, 85: datorii) este acceptabil atunci când o societate se împrumută de la acționarii săi pentru a achiziționa o participație. Dacă împrumutul este acordat de o terță parte, de obicei o bancă, nu este necesar să se respecte un anumit raport datorii/capitaluri proprii.
Cheltuieli legate de dividendele scutite
Cheltuielile legate de veniturile scutite nu sunt deductibile. Această regulă implică faptul că plățile de dobânzi aferente împrumuturilor contractate pentru a finanța achiziția unei participații nu sunt deductibile dacă dividendele primite din acea participație sunt scutite parțial sau integral.
Cu toate acestea, se face o excepție pentru dobânzile care depășesc valoarea dividendelor primite (cheltuieli excesive). În astfel de cazuri, partea excedentară a dobânzii rămâne deductibilă din baza impozabilă.
- Dividende complet scutite: Se aplică regulile generale.
- Dividende parțial scutite: Trebuie remarcat faptul că venitul primit este impozabil în proporție de 50%. Prin urmare, cheltuielile sunt nedeductibile doar în proporție de 50%.
- Dividende complet impozabile: Taxele aferente acestor dividende sunt complet deductibile.
În concluzie, înțelegerea normelor și reglementărilor fiscale care guvernează societățile de capital luxemburgheze este esențială pentru un management financiar eficient și pentru conformitate. Particularitățile legate de tranzacțiile cu acționarii, impozitarea dividendelor, a câștigurilor de capital și a deducerilor de cheltuieli sunt domenii cheie în care este necesară o analiză atentă. Prin respectarea acestor reguli, societățile își pot optimiza pozițiile fiscale, rămânând în același timp în conformitate cu legislația fiscală luxemburgheză.
Pentru a vă înregistra societatea luxemburgheză (Sàrl/societate cu răspundere limitată sau SA/societate pe acțiuni sau altceva) sau holdingul luxemburghez, vă rugăm să contactați expertul dumneavoastră Damalion.
